Amazon USA

Get Response Email Marketing

Kato Live ora 22

Calendar Evenimente Spirituale România de Kato

3D Heading Maker

Totalul afișărilor de pagină

Translate

TRANSLATE with Bing

vineri, octombrie 13, 2017

Te poți plânge de lume sau te poți bucura de ea, așa cum este ea



ASCULTĂ TEXTUL: Dacă selectezi cu mouseul un fragment de text, textul va fi citit de o voce text-voce, după ce pagina este încărcată complet în browser!

Câinele care latră nu mușcă iar pisica blândă zgârie rău, când o apucă.
Defularea e și ea bună la ceva, iar la români a devenit sport național, în spațiul virtual.
Mentalitatea de oaie ține oaia în turmă, chiar dacă visează la trezirea și eliberarea ei, și fiecare oaie rebelă care iese din turmă se pierde și e mâncată de alte mentalități, căci nu rezistă prea mult, eliberată de turmă.
Turma are și ea rolul și scopul ei, și lupii atacă în haită, în grup, nu sunt atât de boi încât să nu profite unii de alții.
Iar falsa spiritualitate are rolul ei real, în a scoate în evidență pe cea nefalsă, pentru cei ce trebuie să învețe lecția dualității și discriminării.



Personal mă bucur de această mare diversitate, varietate, căci pot studia liniștit toată gama, pe alții, fără a fi absolut necesar de a experimenta Eu totul.
De exemplu, nu trebuie să fiu eu un criminal ca să văd efectele crimei și să sufăr pedeapsa.
Citesc ce gândesc alții, mai mult sau mai puțin eronat, observ acțiunile lor, și asta mă scutește de a mai experimenta eu prostia, boala, suferința, înșelăciunea, violența, agresiunea, pe pielea mea, căci am învățat să mă pun în pielea altora pt a învăța.
Oooo, ce minunată și educativă varietate!


Te poți plânge de lume sau te poți bucura de ea, așa cum este ea.
E tot ce ai. 
Take it or leave it.
Ia-o așa sau nu lua nimic, că nu ai ce altceva.

Mulțumesc cu recunoștință tuturor actorilor ce joacă toate rolurile astea... nașpa, pline de suferință, pentru mine, pentru evoluția și transformarea mea interioară personală! :)











Cine dorește să susțină activitatea mea, poate contribui cu o Donație în PayPal, contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Link https://www.paypal.me/KatonaNicolae

eJobs

nanoxyn.ro

APARATE pentru Relaxare, Protecție Eenergetică, Energizare, pentru starea ta de bine
Vezi și cărțile, sunt interesante:  http://www.aimgroup.ro/116.html
Mind Synergy - Stimulare cerebrală pentru relaxare profundă

-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Evenimente generale Cluj Allevents.in:

-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui :  https://www.facebook.com/notes/806080502769226/

-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă :

-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email

-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate):  http://youtube.com/user/katonanico

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:  Subscribe to Spirit by Email

-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial"  
http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 
Mulţumesc !

-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole !  http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...


  


software-deals.ro

  VigLink banner

Ce sunt Actele ratate?




ASCULTĂ TEXTUL: Dacă selectezi cu mouseul un fragment de text, textul va fi citit de o voce text-voce, după ce pagina este încărcată complet în browser!

”ACT RATAT, fapt al vieţii cotidiene, în general lipsit de importanţă, care survine pe neaşteptate, accidental, în comportamentul normal al unei persoane. 
S. Freud a demonstrat în 1901 că actele ratate, cum sunt pierderile de obiecte, uitarea sau lapsusurile, sunt încărcate de sens
De exemplu, o tânără femeie îşi scoate verigheta spre a se spăla pe mâini la restaurant, o uită pe chiuvetă şi o pierde. 
La scurt timp după aceea se desparte de soţul ei. 
Pierderea verighetei poate fi interpretată ca o acţiune anticipată. 
Factori psihofiziologici, cum ar fi oboseala sau starea de excitaţie, pot favoriza apariţia actelor ratate, dar fără a le explica. 
Pe de altă parte, nu toate „rateurile" acţiunii sunt acte ratate. 
Au dreptul la această denumire numai „accidentele" cărora le putem demonstra sensul ascuns şi care constituie formaţiuni de compromis între o intenţie conştientă, un proiect şi o dorinţă inconştientă refulată.” - Larousse Dicționar de Psihologie, Norbert Sillamy, Membru al Societăţii franceze de psihologie

http://www.bp-soroca.md/psihologie/6365042-Dictionar-Psihologie-Larousse1.pdf 


Actele ratate sunt fenomene psihice prin care unele manifestări ale inconştientului apar în câmpul conştiinţei. 
Sunt fenomene psihice care rezultă din interferența a două intenții
- o intenție sau activitate conștientă  
- o intenție preconștientă sau chiar inconștientă.
În spatele fiecărui act ratat există o intenţie, o tendinţă, o asociere. 
Ele au întotdeauna un sens. 
În mintea umană nimic nu se produce fără sens.
Actul ratat este un concept al psihanalizei clasice reprezentând o eroare de vorbire, memorie sau acțiune atribuită unei interferențe cu o dorință, gând sau conflict inconștient, reprimat. 
Actele ratate exprimă de fapt, interdicţiile morale pe care societatea le impune şi mintea noastră refuză să le accepte deschis, fără luptă. 
Lupta se dă între ceea dorim să facem sau să fim la un moment dat şi ceea ce ne este impus din afară, ca şi conduită morală ce creează şi menţine echilibrul social.
Sunt o formă de manifestare prin care inconştientul se eliberează de unele tendinţe cenzurate de conştient. 
Ele sunt produse atât de psihicul considerat normal, sănătos, cât şi de cel cu disfuncţionalităţi.
Un act ratat se poate manifesta prin pierderea unui obiect, uitarea unui cuvant, un lapsus, rostirea gresita, lectura gresita, uitarea de nume, uitarea de intentii. Are o semnificatie psihologica, nu este intamplator, este un material de lucru in procesul psihoterapeutic. 

Actul ratat e o formațiune de compromis, o rezultantă care reprezintă în proporții diferite tendințele care îl produc. 
Desi din punct de vedere al constiintei si al activitatilor constiente asemenea fenomene sunt considerate disfunctionale, din punct de vedere al inconstientului e vorba de acte reusite. 

Primul care a dat o explicaţie detaliată a cauzelor apariţiei actelor ratate a fost psihanalistul austriac Sigmund Freud, el le-a denumit acte ratate și le-a dedicat o întreagă carte: ”Psihopatologia vieţii cotidiene(1901).
Psihicul uman este o înlănțuire de procese care se influențează reciproc. 
Înainte de apariţia psihanalizei, producerea actelor rate a fost pusă pe seama unor disfuncţionalităţi psihofiziologice, cum ar fi: oboseala, distragerea atenţiei, surescitarea minţii. 

Freud este primul cercetător care aduce în prim-plan autonomia psihicului faţă de somatic în producerea actelor ratate.
Cel mai cunoscut act ratat este lapsusul, dar alte exemple sunt scrierea, rostirea sau lectura greșită, rătăcirea unor obiecte sau încurcarea unor nume.
Actele ratate sunt erori obişnuite ca de pildă diferite uitări de nume, de proiecte sau titluri de cărţi, erori de lectură - ca atunci cînd citim în loc de cuvîntul scris într-un ziar un altul, erori de pronunţare - cînd înlocuim cuvîntul pe care am vrea să-l spunem cu un altul, erori de scris - cînd scriem altceva decît intenţionăm etc. 
Prima dimensiune a actului ratat, cea conștientă, e în același timp dimensiunea perturbată. 
Cealaltă dimensiune, cea preconștientă, e dimensiunea perturbatoare. 
Actul ratat e o formațiune de compromis, o rezultantă care reprezintă în proporții diferite tendințele care îl produc.
Există foarte multe erori de acest gen - numite în general lapsusuri - pe care Freud le studiază cu atenţie şi le supune analizei pentru a dovedi că nu sunt simple erori, ci acte care au sens şi semnificaţie.
Freud dedică acestor acte pe care noi le considerăm accidente fără semnificaţie un studiu aprofundat în ”Psihopatologia vieţii cotidiene”, carte care s-a bucurat de un mare succes deoarece oferă explicaţii pertinente despre ce sunt aceste acte, cum se analizează şi ce ne revelează ele când sunt analizate până la capăt.
Freud oferă în carte multe exemple de acte ratate şi simptomatice interpretate. 
Importanţa interpretării lor în cura psihanalitică este mare întrucît ne conduce la nucleul conflictului psihic, la fel ca şi visele.
Analiza actelor ratate poate servi ca mijloc de prezentare pentru publicul larg a proceselor inconştiente descoperite de psihanaliză.

Actul ratat fiind un fenomen psihic, înseamnă că:
- provine din alte fenomene psihice

- nu e cauzat de fenomene organice 
- are un sens
- în spatele lui trebuie să căutăm o intenție, o tendință.
Freud subliniază autonomia psihicului cu somaticul. “Psihologia până acum n-a știut despre existența unor astfel de interferențe și despre posibilitatea ca acestea să producă fenomene ca actul ratat” - Freud

Psihanaliza explică actul ratat din prisma unor gânduri refulate în subconștient sau pe care subiectul nu dorește să le exprime: trimiterea unei scrisori la un destinar greșit, folosirea formulelor de genul „sentimente inferioare” (în loc de „interioare”), confundarea de către bărbat a numelui soției cu cel al amantei, pierderea unui cadou pentru ziua de naștere a unei persoane nesimpatizate, toate reprezintă acte ratate. 


Conditii de manifestare:
- tulburare de moment;
- autorul actului ratat sa poata realiza in mod obisnuit actul respectiv in mod corect;
- autorul actului ratat să fie capabil să recunoască justețea observatiilor celor care i-l semnaleaza;
- autorul actului ratat in primul moment sa aiba tendinta de a-l atribui hazardului sau neatentiei, adica tendinta de a incerca sa-l priveze de sens.

Conceptii non-psihanalitice:
- Conceptia comuna – profanul nu acorda nici un fel de importanta actului ratat pentru ca in primul rand actele ratate nu au o semnificatie practica majora (desi exista acte ratate care au totusi o importanta practica vitala).

- Conceptia prefreudiana – teoria fiziologica sau psihofiziologica – actul ratat s-ar datora unor disfunctionalitati de tipul tulburarilor in circulatia sangelui, oboselii, surescitarii, distragerii atentiei. Critica lui Freud la adresa acestor conceptii: 

- actele ratate sunt produse si de persoanele care se afla in plinatatea formei psihice; 
- performanta psihica nu e conditionata in mod necesar de concentrarea atentiei; 
- reinvestirea cu atentie a unor automatisme produce perturbarea desfasurarii activitatii; 
- atentia, concentrarea ei nu poate sa anuleze un act ratat (ex: uitarea unui nume). 

- Teoria fonetica – actele ratate sunt cauzate de raporturile fonetice, asemanari sau deosebiri intre diferite sunete. Freud considera ca aceste consonante sau disonante fonetice nu sunt altceva decat tot conditii favorizante.

-Teoria hazardului – actele ratate si-ar datora existenta hazardului care ar exista si in viata psihica. Pozitia lui Freud e radical opusa in sensul ca pe baza unor fapte, Freud afirma ca in realitatea psihica nu exista hazard. 

Dupa Freud, in realitatea psihica exista un determinism riguros chiar daca uneori acest determinism e mascat de multiple medieri. 
Teoria determinismului sta la baza psihoterapiei psihanalitice (cauzala).

Contributia factorilor psihofiziologici la producerea actelor ratate
dupa Freud, acesti factori nu sunt nici cauze, nici conditii necesare, ci sunt doar conditii favorizante.

Clasificarea actelor ratate (criterii):
a) dupa raportul de forte intre tendinta perturbata si cea perturbatoare (doua posibilitati):
- tendinta perturbatoare inlocuieste complet tendinta perturbata. Ex: presedintele Parlamentului din Viena la inceperea sedintei: “Declar sedinta inchisa”;
- realizarea unui compromis intre tendinta perturbata si cea perturbatoare in asa fel incat ambele tendinte sunt reprezentate in rezultanta. Ex: pacienta vrand sa spuna “obstinatie” spune “obstinenta”. 

Asociatiile arata ca tendinta perturbatoare preconstienta consta in gandurile ei referitoare la perioada de abstinenta pe care o traversa in acel moment.

b) dupa activitatea constienta perturbata:
- rostirea gresita – ex: psihanalistul Stekel fata de doi pacienti italieni pe care ii numea de fiecare data cu numele celuilalt: “Buna ziua dle Beloni” in loc de Ascoli si invers. 
Motivul subiacent: vroia sa-i arate fiecaruia dintre ei ca nu e singurul strain care vine la el si ca era un psihanalist foarte cautat;
- scrierea gresita – ex: medic ce prescrie acelasi medicament in doze de 10 ori mai mari succesiv la 3 doamne in varsta. Motivul: era in legatura cu mama sa ce locuia impreuna cu fratele lui si era o piedica in calea amoroasa a lui; deplasand ostilitatea fata de mama sa spre cele 3 paciente;
- lectura gresita;
- uitarea de nume – ex: intr-una din calatoriile sale Freud are o discutie cu un tovaras de compartiment destul de cultivat si acesta da un citat in limba latina. In acest citat lipsea cuvantul “aliquis” (fara lichid). Motivul: prietena lui care in moemntul respectiv avea o intarziere de menstruatie (posibila sarcina);
uitarea de intentii;
- pierderea de obiecte – ex: un barbat care primeste de la cumnatul sau o scrisoare in care acesta il mustra pe un ton destul de apasat “De altfel nu am nici timp si nici nu doresc sa incurajez superficialitatea si lenea ta”. A doua zi barbatul respectiv pierde stiloul pe care-l primise in dar de la acest cumnat pentru ca nu mai vroia nici o legatura cu el. Ex: o doamna care pierzandu-si mama s-a hotarat sa respecte perioada de doliu pana la capat dar care spre sfarsitul perioadei de doliu se lasa antrenata de cativa prieteni si cumpara bilete la teatru. 
In ziua spectacolului constata ca a pierdut biletele. 
De fapt, tendinta inconstienta de a respecta doliul s-a impus in pofida dorintei constiente. 
Anumite critici pe care culturalismul american le-a adus psihanalizei freudiene sunt indreptatite. 
Conform lui Freud obiectul refularilor il constituie de regula tendintele instinctuale sexuale sau agresive prohibite cultural. 
Culturalistii americani sustin ca orice continut psihic poate face obiectul refularii daca in circumstantele respective e producator de conflict.

c) dupa complexitatea actelor ratate:
simple – constau dintr-un singur act ratat;
complexe – constau din mai multe acte ratate care se alimenteaza din aceeasi motivatie. 
Ex: un tanar care se inscrie intr-o Asociatie Literara in speranta ca in felul acesta isi va putea realiza mai usor dorinta de a i se pune in scena o piesa de teatru la care tinea foarte mult. 
In mometul in care a primit asigurarea de la conducatorul Asociatiei ca piesa ii va fi reprezentata a inceput sa “uite” sa se mai duca la intruniri. Apoi din scrupul moral s-a hotarat sa se duca vinerea urmatoare. Ajungand la sediu a constatat ca usile erau inchise si ca nu era nimeni. 
De data aceasta gresise ziua si s-a dus sambata. 
Ex: o doamna viziteaza Roma impreuna cu cumnatul ei ce cu aceasta ocazie primeste ca semn de recunoastere din partea comunitatii germane din Roma o medalie de aur. Trebuind sa plece acasa mai devreme, respectiva doamna constata ca a luat cu ea moneda de aur. Ii telegrafiaza cumnatului ca sa-l avertizeze ca moneda e la ea si ca i-o va trimite. Cautand moneda constata ca nu o gaseste.

Motivatia actului ratat

in general motivatia preconstienta sau inconstienta ce produce actul ratat tine de tendintele condamnate cultural, adica de tendintele sexuale, agresive, narcisice condamnate prin educatie si norme culturale.
Desi din punct de vedere al constiintei si al activitatilor constiente asemenea fenomene sunt considerate disfunctionale, din punct de vedere al inconstientului e vorba de acte reusite. 
Din punct de vedere clinic, actul ratat are o anumita importanta care deriva din spontaneitatea sa. 
Actul ratat produs in timpul orei de psihanaliza e supus imediat analizei, nu mai e timp pentru a intra in functiune elaborarea secundara ca in cazul visului si de asemenea prin transparenta sa el indica mai direct continutul inconstient sau preconstient care a fost mobilizat. 
Spre deosebire de interpretarea visului care lasa loc unui grad mai mare de intelectualizare, actul ratat are forta de convingere a evidentei.


Clasificare şi exemple de acte ratate
1 - Un prim criteriu de clasificare este cel al forţei de manifestare al celor doua intenţii: conştientă şi preconştientă. 
De aici rezultă două posibilităţi de manifestare ale actului ratat:
1) - intenţia preconştientă înlocuieşte total intenţia conştientă. 
Consecinţa acestei înlocuiri este exprimarea fără voie a dorinţei noastre de a face altceva decât facem în momentul respectiv. 
Exemplul dat de Freud ilustrează acest lucru: preşedintele Parlamentului din Viena la începutul unei ședințe afirmă: “declar închisă ședința”.
2) - realizarea unui compromis între intenţia perturbatoare (cea preconştientă) şi intenţia perturbată (conştientă) dă naştere unui act ratat ce exprimă asocierea dintre evenimentele neplăcute refulate, cenzurate de inconştient şi o anumită situaţie favorabilă prin care evenimentul cenzurat este adus la “suprafaţă’. 
Ex: pacienta vrând să spună “obstinaţie” spune “obstinenţă”. 
Asociaţiile arată că tendinţa perturbatoare preconştientă constă în gândurile ei referitoare la perioada de abstinenţă pe care o traversa în acel moment.

2 - Al doilea criteriu de clasificare, folosit de Freud, este activitatea conştientă perturbată. 
În această situaţie avem o serie de acte ratate ce ţin de rostirea greşită a unor nume, scrierea greşită a unor cuvinte, lectura greşită, uitarea de nume proprii, pierderea de obiecte.
Actele ratate pot fi simple, un singur act manifestat într-un anumit context sau complexe, o înlănţuire de acte ratate manifestate în aceeaşi situaţie.

Actele simptomatice diferă de lapsusuri; unul din cele mai întîlnite este joaca cu verigheta de pe deget. Dar există multe altele, care mai de care mai banale (uzuale) şi totuşi pline de sens.

Aceste acte indică intenţii inconştiente care se revelează numai după o analiză serioasă. 
În cazul jocului cu verigheta, de exemplu, se poate presupune înclinaţia de a pune capăt unei relaţii, prin divorţ sau separare.


În "Psihopatologia vieţii cotidiene" Sigmund Freud pune bazele aplicării investigaţiei psihanalitice la fenomene psihice din viaţa normală.
Freud înțelege semnificaţia psihologică a unor erori pe care le comitem de obicei, pe care le considerăm banale, încă de pe vremea cînd redacta Interpretarea viselor. 
El menţionează subiectul într-o scrisoare din 26 august 1898, adresată prietenului şi confesorului său
W. Fliess, povestind cum a uitat un nume şi cum i-a substituit din greşeală un alt nume.
Freud a propus o psihanaliză a acestei erori de memorie: 
 "Am reuşit să dovedesc că: 
1) am refulat numele lui Mosen datorită unor asociaţii; 
 2) anumite materiale infantile şi-au jucat rolul în această refulare; 
3) numele de substituţie care mi-a venit în minte provenea din două grupe de materiale recente şi infantile, la fel ca şi în cazul unui simptom. 
Analiza a rezolvat problema; din nefericire, ca şi în cazul marelui meu vis [visul injecţiei Irmei n.n.] mi-este imposibil să o fac publică".
Curînd Freud a început să adune şi alte exemple de astfel de fenomene, legate de alte forme de erori inconştiente. 
Publicate în articole, în 1898 şi 1901, şi reunite în volumul propriu-zis în 1904, studiile lui Freud asupra psihopatologiei vieţii cotidiene afirmau că aceste diverse disfuncţii, de exemplu lapsus linguae, lapsus calami, faptul de a pierde sau a rătăci obiecte, neîndemînările, acţiunile numite simptomatice, uitarea de nume proprii şi alte diverse erori de acelaşi gen, toate se conformează legilor psihice pe care le stabilise prin studiul simptomelor nevrotice şi al viselor.
Aceste acte ratate aveau pentru Freud un sens ascuns şi se produc ori de cîte ori o intenţie conştientă este suficient inhibată de una inconştientă. 
Actele ratate sunt produse de pulsiunile sau intenţiile refulate, care se folosesc de momentul potrivit pentru a-şi trăda prezenţa în sfera conştientă a psihicului.
Aceste fenomene se produc la toţi indivizii normali.
Când explica nespecialiştilor principiile psihanalizei, Freud dădea întîietate interpretării actelor ratate. 
A. A. Brill povesteşte cum, din sceptic cum era la început în privinţa teoriilor freudiene, a devenit un freudian convins, după o circumstanţă în care uitarea unui nume i-a revelat influenţa inconştientului în aceste acte psihice.Psihopatologii ce s-au convertit la doctrina lui Freud  au văzut deschizîndu-se în faţa lor un adevărat univers de interpretare psihologică.

Fiecare dintre noi a avut momente in care nu si-a putut aminti un nume propriu, a uitat de o intalnire, a pierdut un obiect primit in dar de la o persoana apropiata. 
Sunt toate aceste „acte ratate” cauzate de un periculos proces de deteriorare a creierului sau doar expresii simbolice ale unor tensiuni sau conflicte psihice?
Freud, intemeietorul psihanalizei, demonstreaza ca psihopatologia noastra cea de toate zilele este o tulburare minora si trecatoare, de cele mai multe ori, a vietii psihice, dar semnificativa. 
Ea ne face transparenti pentru ceilalti, asa cum ii face si pe ceilalti transparenti pentru noi. 
Daca vrei sa citesti gandurile ascunse ale celorlalti invata de la Freud cum sa decriptezi actele ratate!
„De fiecare data cand ne exprimam gresit in vorba sau in scris putem sa conchidem ca avem de-a face cu o tulburare cauzata de procese psihice in afara perimetrului intentiei noastre, dar trebuie sa admitem ca eroarea de vorbire si de scriere urmeaza adesea legile similitudinii, ale comoditatii sau ale tendintei de accelerare...”
„Un prieten imi comunica urmatoarea intamplare: «Am acceptat cu cativa ani in urma alegerea in comitetul unei anumite uniuni literare, pentru ca am presupus ca asociatia mi-ar fi putut fi odata de ajutor promovand reprezentarea dramei mele, si am luat parte regulat, chiar daca fara prea mult interes, la sedintele care aveau loc in fiecare vineri. 
Acum cateva luni am primit apoi asigurarea unei montari la teatrul din F. si de atunci mi s-a intamplat sistematic sa uit de sedintele uniunii. 
Cand am citit scrierea dumneavoastra despre astfel de lucruri, m-am rusinat de uitarea mea, mi-am facut reprosuri ca este o mojicie sa nu mai particip acum dupa ce nu mai am nevoie de oamenii respectivi si m-am hotarat sa fac totul pentru a nu uita sa merg in vinerea urmatoare. 
Mi-am tot amintit de aceasta intentie a mea, pana ce am dus-o la indeplinire si m-am aflat in fata usii salii de sedinte. Spre mirarea mea era inchisa insa, sedinta fiind incheiata; caci ma inselasem asupra zilei: era deja sambata!»”, Sigmund Freud

În urma unui articol publicat de Freud în anul 1898, intitulat ,,Despre mecanismul psihic al tendintei de uitare”, a ajuns la concluzia ca acest accident atât de comun și fara mare importanta practică, care constă in rateurile unei functii psihice - reproducerea mnezica -, admite o explicatie care depaseste cu mult semnificatia uzuala acordata in general fenomenului ,,uitarii”.
Ceea ce l-a determinat pe Freud sa se ocupe mai indeaproape de fenomenul uitarii pasagere a numelor proprii a fost observarea anumitor detalii care uneori lipsesc, dar alteori se manifesta cu suficienta pregnanta. 
In astfel de cazuri este vorba nu numai de uitare, ci si de false amintiri. 
Cel ce încearcă să-și aminteasca un nume care ii scapa, regaseste in constiinta sa alt nume, nume de substitutie, pe care de indata le recunoaste ca fiind incorecte, insa care nu inceteaza de a i se prezenta cu indaratnicie. 
S-ar zice ca procesul care trebuie sa duca la reproducerea numelui cautat a suferit o deplasare, s-a angajat pe o cale gresita.
Freud a tras concluzia ca, conditiile necesare spre a se produce uitarea unui nume insotita de falsa recunoastere sunt urmatoarele:
- o anumita tendinta de uitare a acestui nume;

- un proces de inabusire care sa aiba loc cu putin mai inainte;
- posibilitatea stabilirii unei asociatii exterioare intre numele respectiv si elementul inabusit.
O alta chestiune, mult mai importanta, este aceea de a sti daca o asociatie exterioara de acest gen constituie intr-adevar o conditie suficienta pentru ca elementul refulat sa impiedice reproducerea numelui cautat si ca nu cumva pentru aceasta este necesara o legatura mai intima intre cele doua subiecte.
Parerea lui este ca uitarea numelor insotita de falsa reminiscenta are loc cel mai adesea in modul descris. 
El crede ca nimic nu ne indreptateste sa stabilim o linie de demarcatie principala intre cazurile de uitare de nume insotita de falsa reminiscenta si acelea in care ni se prezinta nume de substitutie incorecte. 
In anumite cazuri, aceste nume de substitutie se prezinta in mod spontan, in alte cazuri le putem sili sa apara printr-un efort de atentie si, o data aparute, ele prezinta, fata de elementul refulat si numele cautat, aceleasi raporturi ca in cazul unei aparitii spontane. 
Pentru ca numele de substitutie sa devina constient, trebuie mai intai un efort de atentie si apoi o anumita conditie interioara legata de materialul psihic. 
Aceasta ultima conditie trebuie, sa fie cautata in usurinta mai mare sau mai mica cu care se stabileste asociatia exterioara, necesara, intre cele doua elemente. 
Freud spune ca exista cu siguranta uitari de nume unde lucrurile se petrec mult mai simplu. 
Pe langa simpla uitare a unui nume propriu, există cazuri in care uitarea este motivata de o refulare.

Adesea actele ratate  au o semnificație precisă, au rolul de a indica prezența unei nevroze, a unui conflict interior. 
Și, chiar dacă nu oferă direct explicația, cel puțin indică faptul că în acel aspect al vieții există ceva care merită explorat.
Înmulțirea lor într-un anumit moment sau perioadă a vieții reprezintă un indicator relevant al stării de stres, anxietate sau conflict în care te afli.


”Psihopatologia vieţii cotidiene” Sigmund Freud
Cuprins:

Inconstientul nostru cel de toate zilele, de Vasile Dem. Zamfirescu
1 Uitarea unor nume proprii
2 Uitarea unor cuvinte din limbi straine
3 Uitarea unor nume si grupuri de cuvinte
4 Amintiri din copilarie si amintiri-ecran
5 Greseala de vorbire
6 Greseala de lectura si greseala de scriere
7 Uitarea unor impresii si a unor intentii
8 Apucarea gresita a unui obiect
9 Actiuni simptomatice si intamplatoare
10 Erori
11. Acte ratate combinate
12. Determinism – credinta in coincidenta si superstitia – puncte de vedere

Linkuri de comandă online a cărții:




Cine dorește să susțină activitatea mea, poate contribui cu o Donație în PayPal, contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Link https://www.paypal.me/KatonaNicolae

eJobs

nanoxyn.ro

APARATE pentru Relaxare, Protecție Eenergetică, Energizare, pentru starea ta de bine
Vezi și cărțile, sunt interesante:  http://www.aimgroup.ro/116.html
Mind Synergy - Stimulare cerebrală pentru relaxare profundă

-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Evenimente generale Cluj Allevents.in:

-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui :  https://www.facebook.com/notes/806080502769226/

-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă :

-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email

-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate):  http://youtube.com/user/katonanico

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:  Subscribe to Spirit by Email

-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial"  
http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 
Mulţumesc !

-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole !  http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...


  


software-deals.ro

  VigLink banner

sâmbătă, octombrie 07, 2017

50 de mari mituri ale psihologiei populare



ASCULTĂ TEXTUL: Dacă selectezi cu mouseul un fragment de text, textul va fi citit de o voce text-voce, după ce pagina este încărcată complet în browser!

50 de mari mituri ale psihologiei populare - SCOTT O. LILIENFELD, STEVEN JAYLYNN, JOHN RUSCIO și BARRY L. BEYERSTEIN

”Ne folosim doar 10% din capacitatea creierului? 

Suntem atrași de parteneri diferiți de noi, care ne completează? 
Majoritatea oamenilor bolnavi mental sunt violenți? 
Hipnoza ajută la reamintirea unor evenimente uitate? 
În fiecare zi, știrile de presă, programele de televiziune, filmele și internetul ne bombardează cu afirmații în ceea ce privește o mulțime de subiecte psihologice – funcționare cerebrală, amintiri recuperate, testarea cu poligraf, relații romantice, relații copil–părinte, tulburări mentale și psihoterapie, pentru a numi doar câteva dintre ele. 
Desi disponibile cu promptitudine in librarii si pe internet, sursele de psihologie populara abunda in mituri si conceptii gresite, dezinformarea referitoare la psihologie fiind cel putin la fel de raspandita ca informatia corecta. 
Fara un ghid calauzitor, demn de incredere, pentru a face distinctia intre mitul psihologic si realitate, suntem expusi riscului de a ne pierde intr-o jungla de conceptii gresite.
Cartea de fata sondeaza 50 de mituri larg raspandite ale psihologiei populare, convingeri mentinute pe scara larga care contrazic ostentativ cercetarea psihologica sau exagerari sau distorsionari ale unor afirmatii care contin un sambure de adevar si inarmeaza cititorii cu cunostinte exacte, pe care le pot utiliza pentru a lua decizii mai bune in lumea reala. 
Tonul informal, antrenant, limbajul non/tehnic fac accesibila cartea, in mod egal, specialistilor si nespecialistilor.
"Deseori ne aflam la mila unor guru ai autoperfectionarii ce impart sfaturi psihologice care constituie un amestec confuz de adevaruri, adevaruri injumatatite si erori indiscutabile.[...]
Pe cat de mult speram ca aceasta carte sa reprezinte un ghid pentru evaluarea psihomitologiei, ne dorim din tot sufletul ca ea sa va fie de asemenea un bun ghid pentru intreaga viata in vederea distrugerii altor mituri din domenii diferite, dar de o importanta cruciala, inclusiv din medicina, mediul inconjurator, politica, economie si educatie." Autorii


"Este adevarat ca psihologia tine in mare parte de bunul simt? 
Oricine isi pune aceasta intrebare va gasi raspunsuri convingatoare in aceasta carte uimitoare, care pune la pamant 50 de mituri ale psihologiei populare si decapiteaza scurt alte 250. 
Mai mult, veti gasi exemple fascinante ale felului in care stiinta functioneaza si sustine gandirea critica. 
Pentru profesori, studenti, scriitori si oricine doreste sa devina mai istet, aceasta carte, pe cale sa devina o lucrare de referinta, reprezinta o sursa valoroasa de informatii si un prilej pentru o lectura captivanta."
David G. Myers, profesor de psihologie sociala la Hope College (Michigan)


“Scrisul tău de mână are o direcţie ascendentă, nu-i aşa că eşti un optimist? ” 

“Ai grijă, eşti foarte stresat în ultima vreme – să ştii că te paşte un ulcer de zile mari!”
 ” Nu mă urc în avion, azi noapte am visat că se va prăbuşi, nu vreau să risc nimic.” 
” Şeful tău e cam schizofrenic: dimineaţa pare a fi cea mai amabilă persoană, dar chiar înainte de prânz se transformă într-un tiran autentic.” 
” Cred că m-am îndrăgostit de ea tocmai pentru că e atât de diferită de mine.”

Ne sună familiar câteva din aceste judecăţi şi observaţii? 
Le-am auzit la cunoscuţi, le-am văzut înscenate în filme, am citit despre ele în cărţi, le-am acceptat drept fireşti sau le-am privit cu suspiciune, cert e că ne-am lovit de ele la un moment dat. 
Toate sunt frânturi de psihologie populară, instrumente extrem de utile în viaţa de zi cu zi: doar ne ajută să explicăm rapid diferite fenomene (de pildă: să deducem trăsături de personalitate, bazându-ne pe aspecte grafologice) sau să facem predicţii (legate de potenţiale legături amoroase, pornind de la caracterul opus al protagoniştilor) sau chiar amândouă (ne înţelegem trecutul şi ne pregătim pentru viitor interpretându-ne visele). 
Problema e că multe din aceste judecăţi populare reprezintă o bază de acţiune şi înţelegere într-o lume… posibilă, cu siguranţă nu a noastră. 
În lumea noastră ele sunt doar mituri pe care n-ar trebui să le luăm în serios, atâta timp cât acceptăm că ştiinţa este autoritatea privilegiată în a stabili cum stau lucrurile în fapt… iar verdictele ei în ceea ce priveşte multe din judecăţile psihologiei populare sunt destul de defavorabile. 
Cel puţin de asta încearcă să ne convingă patru profesori de psihologie care editează prima carte cuprinzătoare şi accesibilă publicului larg menită să demoleze concepţiile deformate pe care le avem cu privire la comportamentul uman.

Cei patru autori identifică în primul rând sursele cele mai frecvente care dau naştere miturilor legate de psihologie: tendinţa oamenilor de a se baza pe intuiţie în formularea judecăţilor chiar şi când au de a face cu realităţi complexe, acceptarea unor concepţii bazându-te pe argumentul majorităţii (toată lumea ştie că…) sau al autorităţii –dubioase- (mi-a spus tanti Aurica, expertă în chiromanţie şi alţii de acelaşi rang), acceptarea necritică a informaţiilor din mass media care adesea simplifică până la deformare lucrurile, aşa zisele euristici (scurtături mentale) – un fel de gândire prin stereotipii care nu întotdeauna ne duce pe calea cea bună etc.
După identificarea surselor se trece la examinarea critică a miturilor psihologice, grupate pe teme centrale cum ar fi: capacitate cerebrală, memorie, boli psihice, conştiinţă, inteligenţă, comportament interpersonal etc. 
Va fi interesant să aflaţi, la o privire mai atentă (şi bine documentată) că:
- oamenii nu îşi folosesc doar 10% din creier (poate doar dacă sunt în comă profundă – de reţinut şi faptul că orice zonă cerebrală nefolosită se atrofiază), 
- că teoria mesajelor subliminale – folosite în publicitate şi în politică – a picat testele (puţine de altfel) la care a fost supusă (n-ar strica Bisericii Ortodoxe să revizuiască puţin condamnarea muzicii rock), 
- că efectul Mozart (ideea conform căreia muzica lui Mozart îmbunătăţeşte performanţele cognitive) are şanse cel mult să cultive de timpuriu gustul estetic al bebeluşilor, fără să-i facă mai inteligenţi sau 
- că visele ar putea foarte bine să fie traducerea unor activităţi cerebrale bine determinate, golite de orice semnificaţie (ce lovitură primeşte Freud!). 
A, şi ca să nu uităm de unde am plecat: opusele nu par să se atragă, schizofrenia nu înseamnă personalitate multiplă, ulcerul şi stresul nu mai formează de ceva vreme un cuplu (divortul a fost sarbatorit chiar cu un premiu Nobel).
De apreciat este maniera în care cei patru autori sunt decişi să facă psihologie cu ciocanul: sistematic si riguros, ca să nu mai rămână nici o încreţitură mitologică care să nu fi fost netezită. 
Autorii nu combat miturile de pe poziţii de autoritare (pur şi simplu pentru că sunt oameni de ştiinţă), pretinzând încredere oarbă din partea cititorului, ci fac o demontare prin apel la argumente şi documentaţie relevantă (bibliografia care susţine volumul e întinsă pe vreo 70 de pagini): cititorii sunt invitaţi să înţeleagă sursa mitului (interesant este adesea că multe mituri originează în experimente ştiinţifice al căror rezultat a fost exagerat sau depăşit) şi rezistenţa sa în raport cu dovezile ştiinţifice (unele mituri sunt pur şi simplu infirmate, altele nu primesc confirmare ştiinţifică, dar nu sunt infirmate concludent – ar fi fost important ca autorii să sublinieze această diferenţă totuşi).
Volumul celor patru psihologi tratează doar 50 de mituri ale psihologiei. 
Cu siguranţă că ele sunt mult mai numeroase (iar unii fac averi pe seama neştiinţei). 
De aceea, dincolo de contribuţia punctuală a dărâmării acestor 50 de mituri, autorii propun cititorilor instrumente de gândire critică (a face diferenţa dintre cauzalitate şi corelaţie, conştientizarea argumentele falacioase ad populum, ad auctoritas, post hoc ergo propter hoc) pentru a întregi finalitatea pedagogică a demersului lor. 
Evident asta înseamnă că toţi elevii care au citit cartea, adică au înţeles lecţia vor deveni la rândul lor profesori pentru apropiaţi.” Sursa


PREFAŢĂ
Psihologia este peste tot în jurul nostru. 
Tinereţe şi bătrâneţe, uitare şi amintire, somn şi vise, dragoste şi ură, fericire şi tristeţe, boală mentală şi psihoterapie – bune sau rele, deseori ambele, acestea sunt aspectele vieţilor noastre de zi cu zi. 
Practic în fiecare zi, ştirile, programele de televiziune, filmele şi intemetul ne bombardează cu tot soiul de supoziţii în ceea ce priveşte o mulţime de subiecte psihologice – funcţionarea cerebrală, oamenii cu capacităţi paranormale, experienţele în afara corpului, amintirile recuperate, testarea cu poligraful, relaţiile romantice, educaţia părintească, abuzul sexual asupra copiilor, tulburările mentale, crimele sângeroase şi psihoterapia, pentru a numi doar câteva dintre ele. 
Chiar şi o raită obişnuită pe la librăria din colţ dezvăluie cel puţin o duzină şi deseori zeci de cărţi de autoperfecţionare (self-help), despre relaţii, despre vindecare şi despre dependenţă, care pun pe tavă porţii generoase de sfaturi pentru a ne guverna calea pe drumul plin de obstacole al vieţii. 
Desigur, cei care preferă consilierea psihologică pe gratis vor găsi sfaturi cu duiumul pe internet. 
În nenumărate moduri, industria psihologiei populare conturează peisajul lumii de la începutul secolului XXI.
Totuşi, într-o măsură surprinzătoare, mare parte din ceea ce considerăm că este adevărat referitor la psihologie, de fapt nu este. 
Deşi se găsesc cu vârf şi îndesat în librării şi sunt uşor de accesat şi online, materialele de psihologie populară abundă în mituri şi concepţii greşite. 
Într-adevăr, în lumea grăbită de astăzi a supraîncărcării informaţionale,
dezinformarea referitoare la psihologie este cel puţin la fel de răspândită ca informaţia corectă. 
Din nefericire, există puţine cărţi care ne pot ajuta să facem distincţia între realitate şi ficţiune în psihologia populară. 
Drept consecinţă, deseori ne aflăm la mila unor guru de autoperfecţionare, a unor moderatori de programe de televiziune şi a unor experţi autoproclamaţi în sănătate mentală ce dau sfaturi la radio, mulţi împărţind sfaturi psihologice care constituie un amestec confuz de adevăruri, adevăruri înjumătăţite şi erori indiscutabile. 
Fără un ghid, demn de încredere, care să ne ajute să despărţim mitul psihologic de realitate, suntem expuşi riscului de a ne pierde într-o junglă de concepţii greşite.
Multe dintre marile mituri ale psihologiei populare nu numai că ne induc în eroare în ceea ce priveşte natura umană, dar ne pot face, de asemenea, să luăm decizii nechibzuite în viaţa noastră de zi cu zi. 

Cei dintre noi care consideră, eronat, că oamenii îşi refulează în mod normal amintirile referitoare la experienţele dureroase (vezi Mitul 13) şi-ar putea petrece o mare parte din viaţă într-o încercare infructuoasă de a săpa după amintiri ale unor evenimente traumatizante din copilărie, care nu s-au produs niciodată; cei dintre noi care cred că fericirea este determinată în mare parte de circumstanţele exterioare nouă (vezi Mitul 24) s-ar putea concentra în exclusivitate mai degrabă către exteriorul decât către interiorul lor pentru a găsi „reţeta” perfectă a satisfacţiei pe termen lung; 
iar cei care cred în mod eronat că opusele se atrag în relaţiile romantice (vezi Mitul 27) şi-ar putea petrece ani întregi căutând un partener a cărui personalitate şi ale cărui valori diferă în totalitate de ale lor – doar pentru a descoperi prea târziu că astfel de „împerecheri” rareori funcţionează bine. 
Miturile contează.

Aşa cum a observat profesorul de ştiinţă David Hammer (1996), concepţiile ştiinţifice greşite posedă patru proprietăţi majore. 
Sunt convingeri referitoare la lume care 
(1) sunt stabile şi deseori menţinute cu tărie, 
(2) sunt contrazise de dovezi evidente, 
(3) influenţează felul în care oamenii înţeleg lumea şi 
(4) trebuie corectate pentru a obţine o cunoaştere exactă (Stover şi Saunders, 2000). 
Pentru scopurile noastre, ultima proprietate este în mod special crucială. 
Din punctul nostru de vedere, demitizarea ar trebui să reprezinte o componentă esenţială a educaţiei psihologice, deoarece concepţiile psihologice greşite şi bine înrădăcinate pot împiedica buna înţelegere a naturii umane.
Există numeroase definiţii de dicţionar ale cuvântului „mit”, dar cele care se potrivesc cel mai bine intenţiilor noastre derivă din American Heritage Dictionary (2000) :
„o credinţă sau poveste răspândită dar falsă, care a fost asociată unei persoane, instituţii sau întâmplări” sau „o ficţiune sau o jumătate de adevăr, parte a unui sistem mai larg de idei şi credinţe”.
Majoritatea miturilor pe care le prezentăm în această carte sunt convingeri menţinute pe scară largă ce contrazic în mod evident cercetarea psihologică. Altele sunt exagerări sau distorsionări ale unor afirmaţii care conţin un sâmbure de adevăr. 
Oricare ar fi situaţia, majoritatea miturilor de care ne vom ocupa în această carte pot părea extrem de convingătoare deoarece se potrivesc într-o concepţie mai largă asupra naturii umane pe care mulţi oameni o consideră plauzibilă. 
Spre exemplu, convingerea falsă că ne folosim doar de 10% din capacitatea creierului (vezi Mitul 1) se îmbină cu credinţa că mulţi nu şi-au descoperit adevăratul potenţial intelectual, iar convingerea falsă că stima de sine scăzută reprezintă o cauză majoră a neadaptării (vezi Mitul 33) se potriveşte cu ideea că putem obţine aproape orice, dacă vom crede în noi înşine.
De asemenea, multe mituri psihologice pot reprezenta eforturi logice de a conferi un sens lumilor noastre. Aşa cum a observat sociologul şi filosoful ştiinţei Klaus Manhart (2005), de-a lungul istoriei, miturile au avut o funcţie centrală: au încercat să explice ceea ce, altfel, era inexplicabil. 
Într-adevăr, multe dintre miturile pe care le discutăm în această carte, cum ar fi convingerea că s-a demonstrat că visele ar poseda un înţeles simbolic (vezi Mitul 20), reprezintă eforturi de a lupta cu unele dintre misterele perene ale vieţii, în acest caz cu semnificaţia care stă la baza lumilor noastre mentale din timpul nopţii.
Cartea noastră este prima care sondează întregul peisaj al psihologiei populare actuale şi care pune frecventele concepţii psihologice greşite sub microscopul dovezilor ştiinţifice. 
Făcând acest lucru, sperăm deopotrivă să risipim convingerile larg răspândite, dar false, şi să înarmăm cititorii cu cunoştinţe exacte, pe care le pot utiliza pentru a lua decizii mai bune în lumea reală. 
Tonul nostru este informai, antrenant, iar uneori lipsit de reverenţă. 
Am depus eforturi speciale pentru a face accesibilă cartea noastră studenţilor începători şi nespe- cialiştilor şi pentru a nu implica o educaţie psihologică prealabilă. 
Pentru a reuşi acest lucru, am menţinut la minimum limbajul tehnic. 
Drept consecinţă, această carte poate face plăcere, în mod egal, specialiştilor şi, de asemenea, nespecialiştilor.
Începem cartea prin a sonda vasta lume a psihologiei populare, pericolele ridicate de miturile psihologice şi cele zece surse majore ale acestor mituri. 
Apoi, în corpul cărţii, examinăm 50 de mituri larg răspândite ale psihologiei populare. 
Pentru fiecare mit, discutăm răspândirea sa în populaţia generală, potenţialele sale origini şi dovezile de cercetare care au legătură cu el. 
Deşi unul dintre scopurile noastre principale îl reprezintă distrugerea miturilor, mergem cu mult dincolo de simpla demitizare. 
Pentru fiecare mit discutăm, de asemenea, ceea ce se ştie că este adevărat în ceea ce priveşte fiecare subiect, împărtăşind astfel o cunoaştere psihologică veritabilă, pe care cititorii o pot aplica vieţii lor de zi cu zi. 
Câteva dintre cele 50 de mituri sunt însoţite de casete succinte
„Distrugerea miturilor: O privire mai atentă”, care examinează un mit din aceeaşi familie. 
Fiecare capitol se încheie cu o serie de mituri de explorat – în total 250 – alături de sugestii bibliografice folositoare în descoperirea acestor mituri. 
Profesorii de la cursurile de psihologie ar putea considera nimerit să le dea studenţilor lor, ca subiecte de prezentare sau de lucrare semestrială, multe dintre aceste mituri adiţionale. 
Pentru evidenţierea punctului de vedere conform căruia adevărul psihologic este deseori la fel de fascinant, dacă nu chiar mai mult, decât mitul psihologic, post-scriptumul cărţii conţine un „Top Zece”, în stilul lui David Letterman, de descoperiri psihologice remarcabile care pot părea că sunt mituri, dar care, în fapt, sunt adevărate. 
În sfârşit, cartea se încheie cu un Apendice care conţine resurse de internet recomandate pentru explorarea variatelor mituri psihologice.
Considerăm că această carte va plăcea câtorva tipuri de audientă. 
Studenţii de la cursurile introductive în Psihologie şi metode de cercetare, cât şi titularii acestor cursuri vor avea un interes particular pentru prezenta carte. 
Mulţi studenţi intră la aceste cursuri cu concepţii greşite privitoare la o mulţime de subiecte psihologice, astfel încât analiza critică a acestor concepţii greşite reprezintă deseori un pas esenţial către împărtăşirea unor cunoştinţe exacte. 
Deoarece am organizat cartea în jurul a 11 domenii acoperite, în mod tradiţional, la cursurile introductive de psihologie, cum ar fi funcţionarea cerebrală şi percepţia, memoria, învăţarea şi inteligenţa, emoţia şi motivaţia, psihologia socială, personalitatea, psihopatologia şi psihoterapia, această carte poate servi fie ca un text de sine stătător, fie ca supliment pentru aceste cursuri. 
Profesorii care folosesc această carte alături de textele standard de introducere în psihologie pot desemna cu uşurinţă unele sau toate miturile din fiecare capitol în conjuncţie cu capitolul însoţitor din cursul lor.
Nespecialiştii interesaţi să înveţe mai mult despre psihologie vor descoperi în carte o resursă nepreţuită şi uşor de folosit, dar şi un compendiu antrenant de cunoaştere psihologică. 
Psihologii practicieni şi alţi specialişti în sănătatea mentală (cum ar fi psihiatrii, asistentele de la psihiatrie, consilierii şi asistenţii sociali), profesorii de psihologie, cercetătorii din psihologie, precum şi studenţii absolvenţi de psihologie ar trebui, de asemenea, să descopere în această carte lucruri interesante, dar şi o sursă bibliografică valoroasă. 
În sfârşit, considerăm cu modestie că această carte ar trebui să fie considerată o lectură recomandată (să îndrăznim să spunem obligatorie?) pentru toţi jurnaliştii, scriitorii, profesorii şi avocaţii a căror activitate atinge subiectele psihologice. 
Această carte ar trebui să îi împiedice să cadă pradă exact tipurilor de neînţelegeri psihologice împotriva cărora ne avertizăm atât de viguros cititorii.

Linkuri pentru comanda cărții
50 de mari mituri ale psihologiei populare” - SCOTT O. LILIENFELD, STEVEN JAYLYNN, JOHN RUSCIO și BARRY L. BEYERSTEIN online
Link 2

Playlistul meu YouTube ”Psihologie” - 509 materiale video (oct 2017) Activați subtitrarea în limba română dacă nu pornește automat.




Cine dorește să susțină activitatea mea, poate contribui cu o Donație în PayPal, contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Link https://www.paypal.me/KatonaNicolae

eJobs

nanoxyn.ro

APARATE pentru Relaxare, Protecție Eenergetică, Energizare, pentru starea ta de bine
Vezi și cărțile, sunt interesante:  http://www.aimgroup.ro/116.html
Mind Synergy - Stimulare cerebrală pentru relaxare profundă

-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Evenimente generale Cluj Allevents.in:

-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui :  https://www.facebook.com/notes/806080502769226/

-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă :

-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email

-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate):  http://youtube.com/user/katonanico

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:  Subscribe to Spirit by Email

-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial"  
-   http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 
Mulţumesc !

-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole !  http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...


  


software-deals.ro

  VigLink banner
(function(i,s,o,g,r,a,m){i['GoogleAnalyticsObject']=r;i[r]=i[r]||function(){ (i[r].q=i[r].q||[]).push(arguments)},i[r].l=1*new Date();a=s.createElement(o), m=s.getElementsByTagName(o)[0];a.async=1;a.src=g;m.parentNode.insertBefore(a,m) })(window,document,'script','//www.google-analytics.com/analytics.js','ga'); ga('create', 'UA-60726497-1', 'auto'); ga('send', 'pageview');