Kato Live embed Video

kato-podcast

Totalul afișărilor de pagină

Translate

TRANSLATE with Bing

duminică, noiembrie 09, 2014

YOGA


Libris.ro

YOGA - Introducere, Generalități

Termenul "yoga" derivă de la rădăcina sanscrită "yog", care înseamnă "unire", şi "yuj" = "a lega laolaltă", "a ţine strâns", "a înhăma", "a pune la jug", care determină şi latinescul jungere, jugum, englezescul yoke, etc. 
Termenul este foarte global, la fel ca şi termenul "religie", (re legare), desemnând orice tehnică de asceză, şi orice metodă de meditaţie.
Yoga este o disciplină, un sistem teoretic şi practic, ce înglobează o mulţime de căi, metode, tehnici şi practici, cu ajutorul cărora oamenii pot transcende condiţia umană, în scopul realizării unirii dintre fiinţa umană, fragmentară şi condiţionată, cu Absolutul atotcuprinzător. 
Este un mod de viaţă, un mod de gândire, de comportament, un mod de a fi, de a exista, radical diferit de cel al "omului civilizaţiei moderne".
Originea sistemului yoga se pierde în timp, este o parte integrantă a Vedei, şi provine de la Shruti sau revelaţia directă a Instructorilor Divini, dată oamenilor din primele rase ale erei noastre cosmice (manvantara). 

Încă de la originea rasei ariene , Yoga a fost mijlocul realizării religioase şi al experienţei metafizice, în zilele noastre ea fiind încă o parte practică a hinduismului.
În toate religiile există realizări bazate pe practici analoage celor utilizate în yoga. 
Metodele de meditaţie, de contemplare şi de realizare a unirii folosite de marii mistici, sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate de marii yoghini, ceea ce arată universalitatea, utilitatea, şi eficienţa lor.
Există o yoga "clasică", expusă de Patanjali în tratatul Yoga-Sutra, al cărui studiu îl recomand. 
Există numeroase alte forme de yoga populare, nesistematice, existând şi forme de yoga nebrahmanice (a budiştilor, a jainiştilor, etc).
Yoga are o latură practică, şi o structură iniţiatică. Fără îndrumarea unui Maestru (guru) este foarte greu de înţeles acest sistem în complexitatea sa, iar partea practică, exerciţiile fizice, prezintă multe pericole reale privind sănătatea fizică şi mentală, prin aplicarea lor fără discernământ.
Doctrina Secretă din care emană hinduismul şi budismul, ca şi gnosele esoterice occidentale, opune dualismului exoteric o concepţie monistă : Dumnezeu, Zeii, Universul, omul, natura, sufletul, sunt fragmentări tranzitorii ale Unicului. 
Unicul, denumit Brahman de înţelepţii Indiei, Adi-Buddha din Mahayana, este Cauza eternă, rădăcina a tot ceea ce a fost, este, sau va fi totdeauna. 
Unicul fără pereche poate fi cunoscut de om doar prin manifestările sale, Sat, Chit, Ananda, după forma dată de Vedanta, manifestările cele mai înalte pe scara ce ne leagă de Absolut. 
Sat, Chit, Ananda, sunt termeni filozofici abstracţi, exprimaţi sub formă mai concretă devenind Trinitatea hinduismului : Shiva, Vishnu, Brahma, în budismul tibetan Amitabbha, Avalokiteshvara, Mandjushri, în religia creştină Tatăl, Fiul şi Sfântul-Duh.
În sistemele hinduse şi budiste, sub Trinitate există nenumărate zeităţi, care sunt în fapt atribute, forţe, reflectări ale Unicului în lumea fenomenală. Politeismul mistic al religiilor orientale nu este în contradicţie cu concepţia Unităţii. 
Omul trebuie să facă efortul de a găsi Unicul dincolo de diferitele sale moduri de existenţă, pe toate planurile Manifestării, printr-un proces de "deşteptare", de iluminare, pentru a regăsi Spiritul (Atma) în el, pentru a reveni în natura din care a fost emanat ca individualitate.

PRACTICA
PRINCIPIILE MORALE - Yama şi Nyama - înfrînările / renunţările - yama, şi obligaţiile - nyama. 
Yama - înfrânările, sînt 5 :
1. Ahimsa: "să nu faci rău celuilalt". În sanscrită, de multe ori, o valoare pozitivă este exprimată printr-una negativă, ahimsa reprezentând datoria de a face bine semenilor (în brahmanism asta înseamnă : oricărei fiinţe vii).
2. Satya: "să nu minţi". Yoghinul trebuie să facă eforturi în sensul punerii de acord a faptelor cu propriile gînduri şi vorbe.
3. Asteya: "să nu furi". Să nu-ţi însuşeşti bunul altuia.
4. Brahmacarya: "Să nu practici desfrîul". Castitatea este prevăzută în toate disciplinele brahmanice. În Yoga este vorba despre eliberarea din sclavia instinctului, putând fi folosite uneori şi anumite practici sexuale.
5. Apariggraha: "să nu fii avar". Să fii generos, în primul rînd faţă de guru.
Nyama - obligaţiile, sânt tot 5 :
6. obligaţia de a fi curat, corporal cît şi moral.
7. obligaţia de a fi calm
8. Asceza - seninătatea care să permită acceptarea şi suportarea tuturor conflictelor, simbolizate în tradiţia brahmanică prin perechile de contrarii : "frig şi cald", "bucurie şi necaz", "plăcere şi suferinţă", etc.
9. Studiul
10. Devoţiunea.

POSTURILE - ASANELE - poziţiile corporale utilizate în yoga sunt foarte multe. 
În practică, maeştrii nu-i învaţă însă foarte multe pe discipoli, deoarece există multe poziţii echivalente, asemănătoare în privinţa efectelor. 
Unele Upanishad nu citează mai mult de cinci, recomandând doar una : Poziţia Lotusului.
Discipolii sunt sfătuiţi să-şi aleagă una dintre multele posturi, pe care să o folosească pentru a progresa. 
Prin poziţia corporală adoptată, yoghinul exersează stăpînirea propriului corp. 
Când este capabil să stea într-o poziţie fără efort, atât timp cât este necesar, şi-a atins scopul, şi poate trece la învăţarea exerciţiilor următoare. 
Stăpânirea determină întreruperea agitaţiei mentale, caracteristică omului obişnuit.

PRANAYAMA - disciplina (ayama) suflului (prana), se practică prin controlul şi influenţarea ritmului respirator, care va deveni stabil şi regulat. 
Păstrând atenţia concentrată asupra calităţii şi cantităţii respiraţiei, controlând inspiraţiile şi expiraţiile, se trece la o încetinire progresivă a ritmului respirator, prin mărirea progresivă a perioadei de timp cuprinsă între inspiraţie şi expiraţie. Practica reţinerii suflului se numeşte kumbhaka (kumbha = "vas, ulcior") Altă denumire este ghata.(semnificând tot "vas").
Reţinerea suflului reprezintă un mijloc prin care se poate obţine, printre altele, trezirea / activarea energiei Kundalini.
Aerul este reţinut pentru a permite difuzarea lui în tot corpul de către prana ("a umple ulciorul" kumbhaka).

PRATYAHARA - retragerea simţurilor
După purificarea conştiinţei prin înfrînări şi constrîngeri, după stăpînirea corpului prin posturi şi a respiraţiei prin pranayama, adeptul va trece la exerciţiul retragerii simţurilor, un exerciţiu de interiorizare. 
Activitatea senzorială reprezintă un fenomen de exteriorizare a fiinţei, cîmpul de percepţie aflându-se în afara corpului, simţurile căutând în lumea fenomenală obiectele. 
Retragerea simţurilor de la obiecte reprezintă o resorbţie a activităţii de exteriorizare.
Cînd adeptul realizează resorbţia, atenţia sa nu mai poate fi distrasă de nimic din exterior, nemaiexistând comunicare între impresiile sensibile şi conştiinţă. Gîndirea este eliberată de prezenţa realităţii sensibile, şi poate circula în voie.
Pratyahara reprezintă o tehnică de concentrare mentală, cu rol în disciplinarea şi dobândirea controlului gîndirii.

DHARANA - reprezintă un mijloc de "fixare a activităţii mentale într-un loc delimitat". 
Nu este o meditaţie, în sens tehnic, ci o ekagrata - "atenţie perfect concentrată într-un singur punct".
Scopul urmărit : a dizolva fluctuaţiile activităţii mentale, proces numit în sanscrită mano-laya, proces de mare importanţă, considerat în unele Upanishade ca fiind chiar punctul final al disciplinei Yoga, deoarece, atunci cînd fluctuaţia necontrolată a gîndirii este anulată şi Kundalini trezită prin reţinerea suflului, adeptul trece dintr-o dată la starea de kaivalya.
Yoghinul care practică dharana triumfă asupra :
- instinctelor (prin yama şi nyama), 
- corpului său (prin asana şi pranayama),
- simţurilor (prin pratyahara), devenind una cu gîndirea pură
Gîndirea însă, ca tot ce aparţine lumii fenomenale, este caracterizată printr-o agitaţie continuă şi aparent incoerentă, datorită "vîrtejurilor de conştiinţă". 
Dharana disciplinează gândirea, obligînd-o să se manifesteze (condenseze, concentreze, comprime, limiteze) într-un singur punct. 
Ca efect, activitatea mentală va încetini, nemaifiind solicitată de ceva, fiind orientată într-o singură direcţie. 
Drept rezultat, are loc dispariţia gîndurilor legate de stimulii corporali şi viaţa corporală, practicantul devenind stăpînul gândirii sale şi a lui însuşi. 
El îşi controlează şi supune instinctele şi corpul, şi propriul manas (simţ şi gîndire).

DHYANA - adesea tradus prin "meditaţie", înseamnă, de fapt, "contemplaţie", sau "reculegere" perfectă. Este un proces activ, nu o stare pasivă.
În dhyana nu mai funcţionează manas-ul, care a fost dizolvat prin dharana, ci buddhi, inteligenţa superioară, care emană din suflet ca o rază de lumină. 
Unele Upanishade se opresc la descrierea tehnicilor în stadiul dharana, sau confundă mai mult sau mai puţin dhyana cu realizarea finală. 
În tradiţiile de Yoga medievală, dhyana este considerată ca fiind "fulgerătoare", instantanee, situată în afara timpului, o primă experienţă de eternitate. 
Totuşi dhyana comportă deseori intuiţia anumitor "imagini" (cuvîntul trebuie înţeles în sens simbolic, aşa cum vorbim despre "viziunea esenţelor" în tradiţia platoniciană). 
În acest caz este vorba despre sa-guna, "calificat", care comportă un semn distinctiv. 
Vom avea astfel o "contemplaţie a Zeiţei" (înţelegere intuitivă a adevăratei naturi a energiei divine). Superioară este însă contemplaţia lipsită de obiect (nir-guna, "non-calificată"), în care inteligenţa subzistă singură, într-o perfectă reculegere şi într-o perfectă imobilitate, nemaiavînd nimic de lămurit sau de dezvăluit.

SAMADHI - implică o "grupare" (preverbul sam) a tuturor elementelor personalităţii, şi o poziţie stabilă (rădăcină DHA) orientată către interior (preverbul a); este în acelaşi timp apogeul reculegerii, "concentrarea perfectă" şi "poziţia definitivă" a individului în ansamblul său. 
Mircea Eliade propune termenul "enstază", care are avantajul de a face un contrast net cu traducerea eronată prin cuvântul "extaz".
Yoghinul aflat în starea de "samadhi" nu iese din el însuşi, ci se întoarce în totalitate în el însuşi, stabilindu-şi reşedinţa în lotusul din propria sa inimă.
Starea de kaivalya, obţinută prin samadhi, este, prin definiţie, "în afara lumii", în afara celor trei lumi, sinele yoghinului părăsind universul în momentul intrării în "samadhi". 
Această idee este adevărată doar ca imagine, pentru că lumea cealaltă, unde se află atman şi brahman, nu se află în afara lui, ci în el însuşi.
Misticul este un individ care, trăind în lumea noastră, Pămîntul, Terra tradiţiei brahmanice, este atras în mod subit într-o lume superioară (intermediară, Cerul), călătorind în adevăratul sens al cuvîntului, prin cele trei lumi.
Yoghinul însă, conform Upanishad-elor, nu se deplasează deloc, dimpotrivă, el se imobilizează complet prin anihilarea progresivă a tot ceea ce poate cauza mişcarea : instinct, activitate corporală sau mentală, chiar şi inteligenţă. 
În samadhi este total recules în el însuşi, încît nu mai este decît un germen infim în cea mai intimă interiorizare. 
Deplasările în timp, spaţiu şi Universuri fac parte dintre puterile miraculoase la care a renunţat într-o etapă anterioară, pentru a ajunge la samadhi.
Samadhi se produce atunci când Kundalini, recunoscându-şi şi realizând adevărata sa natură, devine zeiţă şi se uneşte cu Shiva. 
În samadhi personalitatea este totalmente anihilată, epuizată, yoghinul nemaiaparţinând Universului fenomenal, transcenzând cele trei lumi, situându-se în Brahma-loka. 
În acel moment, el poate să moară sau să trăiască, fapt lipsit de importanţă, căci el a devenit un jivan-mukta, "eliberat în viaţă", o fiinţă care a primit Eliberarea, care continuă să trăiască pentru un anumit motiv.
Jivan-mukta dispune de toate capacităţile şi facultăţile cu care un om poate fi înzestrat în cele trei lumi. 
El poate tot ceea ce pot oamenii, dar şi tot ceea ce pot geniile şi Zeii. 
Şi, asemeni geniilor şi zeilor, nimic nu-l poate atinge sau afecta, căci el nu mai aparţine acestui Univers decât în mod fictiv. 
În acest fel, el este superior lui Indra, pe care îl poate învinge "cu un clipit din ochi".

KAIVALYA - "izolare", starea de independenţă absolută a eliberatului în viaţă de lumea fenomenală care-l înconjoară, indiferent de lumea căreia el îi aparţine. 
Este propusă ca ţintă finală a Căii Yoga.
Este o libertate totală. 
Spiritul, detaşat de individualitate, îşi realizează "identitatea supremă" (ekatva), şi se reîntoarce în atman universal şi unic, în care îşi regăseşte adevărata sa natură, ca fiind una cu Divinitatea.
În acest punct, tradiţiile sunt divergente: 
- unele Upanishade promovează şi susţin ideea conform căreia spiritul eliberat îşi păstrează individualitatea, şi va trăi alături de Dumnezeu în Brahma-loka, unde este sălașul Unicului.
Această viziune a Eliberării este născută din mişcări dedicate bhakti-yoga - devoţiunea faţă de un Dumnezeu personal. Ea apare și în Vedanta. 
Este în acord cu teismul din Yoga-Sutra şi din Bhagavad-Gita, cât şi cu tradiţia Sakta exprimată în tantrism. 
Nu și cu Samkhya. Pentru aceasta este suficientă identificarea lui Puruşa (spirit pur) cu Dumnezeul Suprem, ceea ce şi fac Upanishad-ele, acordând titlu de maha-puruşa lui Shiva şi lui Vishnu.
- în altă tradiţie, în starea de Kaivalya spiritul eliberat realizează că este una cu spiritul universal. 
Contradicţia este însă aparentă, atîta timp cât a trăi în Dumnezeu poate fi considerat tot un fel de uniune : Marele Zeu (puruşa înseamnă "mascul") sărută şi posedă în intimitate sufletul eliberat (imagine a Zeiţei înlănţuită de Shiva). 
Fie că este vorba de o identitate sau de o unire, starea de Kaivalya este o stare de uniune, traducerea termenului yoga prin "uniune" fiind justificată.

Cele 3 Căi (Marga) universale :
Există 3 căi principale prin care se dobândeşte eliberarea, dar ele împreună formează Calea
Sunt ca 3 Principii ale aceleiaşi căi unice. 
Cele 3 căi (Marga) universale sunt : 
1. Calea Acţiunii - Karma,
2. Calea Iubirii - Bhakti, 
3. Calea Înţelepciunii - Jnana
Fiecare dintre cele 3 permite practicantului să ajungă la eliberarea finală, totală, fiecare om putând să aleagă ce cale va urma. 
Fiecare cale are metodele ei specifice, dar scopul final este acelaşi. 
Fiecare om trebuie să aleagă pe cea care corespunde cel mai bine calităţilor cu care este el înzestrat, cu aptitudinile, abilităţile şi capacităţile sale. 
Pentru a putea păstra în permanență echilibrul şi armonia între interior şi exterior, eu personal recomand parcurgerea simultană a celor 3 căi, punând un accent mai mare pe cea cu care fiecare simte că rezonează mai bine. 
Din proprie experienţă atrag atenţia asupra faptului că teoria trebuie să se îmbine în permanenţă cu practica, căci în caz contrar apar conflicte şi dezechilibre în viaţa şi sănătatea somato-psihică a practicantului. 
De exemplu, a studia teoria purificării holistice a fiinţei, fără a pune în practică principiile şi metodele studiate, va produce un sentiment de culpabilizare ce se va putea manifesta la nivel organic printr-o anumită boală. 
Apare datorită conflictului de genul "ştiu ce este bine să fac, ce trebuie să fac, din teorie, dar nu pun în practică, nu efectuez exerciţiile practice, şi de aceea nu-mi este bine", că-s... slab, n-am voinţă, n-am timp, etc.
A fi sincer şi onest, a trăi în adevăr, înseamnă a pune în congruenţă gândirea cu faptele, teoria cu practica. 
Doar în acest mod poate fi păstrat echilibrul şi armonia. 
Nu este yoghin cel ce studiază yoga, ci cel ce o pune în practică, cel ce trăieşte conform principiilor yoga !
Acelaşi raţionament se aplică şi în cazul unui creştin !
Toate sistemele Yoga, toate religiile, folosesc una, două, sau tote cele 3 căi. 
Omul trebuie să aleagă după temperamentul său, după calităţile sale native, şi după aspiraţiile sale.

CONSTITUȚIA FIINȚEI UMANE
Există mai multe clasificări, din punct de vedere al constituţiei energetice şi a denumirilor folosite. 
Mai jos este prezentată una cu caracter general. 
Fiinţa umană este împărţită în 3 părţi principale, după modelul mai simplist occidental, fiecare cu subdiviziunile sale, în total 7, după modelul oriental : 
1. Corp - Corpul Fizic şi Dublul Eteric, corespunzând Planului Fizic (Rupa) ; 
2. Suflet - Corpul Astral - corespunzând Planului Astral (Kama - al dorințelor) şi
Corpul Mental - corespunzând Planului Mental (Manas) ; 
3. Spirit - Corpul Cauzal - corespunzând Planului Mental (Manas) ,
Sufletul Spiritual - corespunzând Planului Intuitiv (Buddhi) şi
Spiritul Divin - corespunzând Planului Spiritual (Atma). 
Deci omul apare constituit, în modelul schematic oriental, din 7 Principii, 7 Planuri, 7 Corpuri Energetice care vibrează, fiecare, în mod diferit, pe câte un domeniu frecvenţial diferit. 
Acestea păstrează fiinţa umană în permanenţă conectată la toate planurile existenţiale, integrând-o în Sistemul Energetic Universal.

Tri-Kaya - cele 3 Corpuri ale lui Buddha :
Tri-Kaya este simbolul Trinităţii esoterice din budismul Mahayan, corespunzând, în Şcoala din sud, celor 3 lucruri preţioase : Buddha, Dharma (legea sau doctrina), Sangha (Biserica sau comunitatea).
Oricare sunt formele care apar, oricare sunt radiaţiile care luminează, sau ceea ce conştiinţa cunoaşte, totul este manifestarea Tri-Kaya, Triplul Principiu al cauzei tuturor cauzelor, Trinitatea Primordială, penetrând orice lucru, aceasta fiind Esenţa Spiritului.
Doctrina Tri-Kaya este transmisă de la ultimul Buddha printr-un şir de guru, ea fiind anterioară budismului.
Cele 3 corpuri sunt :
1. Dharma-Kaya - Fiinţa, Absolutul, Nonmanifestarea. 
Este Esenţa, Perfecţiunea imuabilă nirvanică, Oceanul infinit, Absolutul, Necunoscutul, corespunzând lui Sat şi lui Atma, iar în budismul tibetan primului Bardo. 
În el sunt incluse Rupa şi Arupa, manifestarea şi nonmanifestarea. 
Este un suflu ideal, conştiinţa înglobată în conştiinţa universală, sau sufletul vid de toate atributele.
Odată înglobat în Dharma-Kaya, iniţiatul ajuns un înţelept, la starea de Buddha, nu se va mai încorpora în plan terestru, rupând legăturile ce l-au înlănţuit de acest plan, lăsând în spatele Eu-lui toate gândurile, toate ideile lumii manifestate. 
Cel ce doreşte, însă, să ajute omenirea, de exemplu Buddha al Compasiunii, renunţă la această stare de eliberare, şi rămâne în domeniul Nirmana-Kaya.
2. Sambogha-Kaya - Corpul divin, perfect înzestrat, fără formă în manifestare, este corpul glorios al lui Buddha, se mai numeşte Corpul Bucuriei, şi corespunde lui Chit, în Vedanta. 
În el se află înţelepciunea, şi în Mandalas corespunde celui de-al doilea Bardo, regiunea mediană unde se găsesc cele 5 Dhyani-Buddha înlănţuite în propriile lor Shakti.
Conceptul occidental cel mai apropiat ar fi cel al Demiurgului, un Dumnezeu eficace şi stăpân al Logosului, un Dumnezeu el însuşi emanaţie din Necunoscut.
Sambogha-Kaya este o stare cosmică în care Buddha ai Compasiunii nu au rupt legătura cu pământul, şi atât timp cât ei nu au depăşit-o, pot să ajute omenirea.
3. Nirmana-Kaya - Corpul divin, încarnat în forma umană, este corpul manifestării, starea de Buddha uman, şi corespunde lui Ananda în Vedanta, în Mandalas fiind plasat în regiunea inferioară unde se află guru Padma Sambhava.
Este forma eterică pe care o ia atunci când, părăsind corpul fizic, apare în corpul său astral, având dincolo toată cunoaşterea unui adept.
Boddhisattva dezvoltă această formă prin el însuşi, pe măsură ce avansează pe Calea Desăvârşirii. 
Atingând scopul şi refuzând fructul acestuia, el rămâne pe pământ ca adept, şi când moare, în loc să meargă în Nirvana, rămâne în acest corp glorios pe care l-a ţesut pentru el însuşi, invizibil neiniţiaţilor, pentru a supraveghea şi proteja omenirea.

Cele 5 învelișuri - Kosha :
Conform învăţăturii Tantra-Yoga, fragmentul de conştiinţă, omul emanat din Conştiinţa Universală, se "acoperă", în lumea materială, cu 5 "învelişuri" energetice, în sanskrită numite Kosha
1. Ananda -Maya -Kosha - învelişul bucuriei transcendente a Realului, cel mai "subtil" înveliş ; 
2. Vajnana -Maya - Kosha - învelişul subconştientului ; 
3. Mana -Maya -Kosha - învelişul conştiinţei normale ; 
4. Prana -Maya -Kosha - învelişul vitalităţii ; 
5. Anna -Maya -Kosha - învelişul fizic.
În această clasificare tantrică nu a fost introdus Atma, iar Anna -Maya -Kosha, învelişul fizic, cuprinde, în fapt, şi corpul fizic şi dublul eteric.
Deci, această învăţătură prezintă o contradicţie aparentă cu învăţăturile în care fiinţa umană este prezentată a avea 7 corpuri energetice, 7 planuri, 7 dimensiuni sau domenii vibraţionale. 
Trebuie înţeles faptul că există o diferenţă între conceptul de "corp" şi cea de "înveliş", şi că acestea sunt instrumente de care fiinţa umană se serveşte pentru a accesa diferitele planuri ale creaţiei, pentru a putea interacţiona cu ele, pentru a se putea manifesta în ele, pentru a le putea experimenta. 
După cum fiinţa care şi-a încheiat un capitol al experienţei sale terestre, îşi părăseşte corpul fizic, prin care s-a manifestat în planul terestru, şi va reveni în altul, în alte condiţii, pentru a "studia" prin experimentare directă alt gen de viaţă şi experienţe, la fel se va întâmpla şi cu celelalte corpuri, ce pot fi părăsite, dar şi "reînoite". 
Reţine faptul că aparenţele sunt înşelătoare, şi învaţă să priveşti în profunzimea lucrurilor, nu doar la suprafaţa lor, pentru a nu te înşela.
Sistemul Yoga, prin subsistemele sale (Hatha-Yoga, Bhakti-Yoga, Tantra-Yoga, Jnana-Yoga, Laya-Yoga, Raja-Yoga) transmite învăţătura necesară elaborării unei astfel de percepţii în profunzime, arătând mijloacele precise prin care corpurile energetice pot fi conştientizate şi controlate. 
Astfel, Hatha-Yoga permite controlul corpului fizic şi a celui eteric, printr-o disciplinare fizică, 
Bhakti-Yoga permite controlul corpului astral (corpul dorinţelor) prin disciplinarea pasiunilor şi sentimentelor, 
Jnana-Yoga permlte controlul corpului mental prin disciplinarea gândirii, etc. 
Controlul permanent al facultăţilor fizice, al dorinţelor, al gândurilor, al emoţiilor, al ideilor, reprezintă o regulă absolută pentru practica Yoga.
Omul care se lasă condus de impulsurile vehiculelor proprii, fără a încerca să conştientizeze ceea ce trebuie să facă, este ca un vizitiu condus de caii săi, care îl vor conduce unde vor ei, nu unde ar trebui el să meargă de fapt. 
El se află, astfel, într-o stare în care este "lipsit de calităţi", numită Abhava
În starea contrară, conştientă, numită Maha-Yoga (Marea Unire), omul, meditând asupra propriei fiinţe, liber de toate constrângerile exterioare, purificat de impurităţile sale, este unit cu Brahman într-un mod atât de strâns, încât el devine însuşi Brahman.

Cele 4 stări ale Mentalului :
Stările de conştiinţă ale mentalului , pe diferitele planuri, pot fi clasificate în 4 grupe :
1. Jagratt - starea mentalului pe planul fizic. Este forma conştiinţei ordinare, în stare de veghe, în timpul activităţilor corpului pe plan fizic. ;
2. Svapna - starea mentalului pe planul astral. Este starea de vis, starea normală în timpul somnului, când lumea exterioară dispare, şi vehicolul astral, eliberat, transportă ego-ul pe planul subtil care-l înconjoară, plan imperceptibil în starea de veghe. Conştiinţa este activă în corpul astral, şi este capabilă să transmită creierului experienţele din planul astral, sau amintirea lor. ;
3. Sushupti - starea mentalului pe propriul plan (mental). Este starea de somn profund, în care mentalul, retras pe planul său, nu mai este preocupat de obiectele exterioare. Conştiinţa devine activă în învelişul subtil al corpului mental, fiindu-i imposibil să transmită experienţele creierului. ;
4. Turya - starea mentalului pe planul buddhic. Conştiinţa devine activă pe planul înalt situat deasupra formalului, a lumii formelor, ea fiind fixată pe lumea intuiţiei, neputând fi atinsă de vibraţiile planurilor inferioare.
Pentru a înţelege aceste "trepte" sau planuri ale conştiinţei, se poate exemplifica şi medita asupra modului în care tu, în viaţa de zi cu zi, "pătrunzi" în diferite planuri, de la lumea obiectelor, a formelor, la lumea abstractă a ideilor, în care nu mai există nimic obiectual :
1. când priveşti la ceasul tău, să vezi cât este ora, conştiinţa ta este "legată" de planul fizic, material, al formelor şi obiectelor -jagrat.
2. Când îţi imaginezi forma ceasului, în minte, făcând efortul mental de a reduce din memorie forma cu toate detaliile sale, starea este apropiată de Svapna.
3. Când evoci mental imaginea mai multor ceasuri, căutând să ajungi la imaginea ceasului ideal, să construieşti mental o astfel de imagine care este legată şi de ideea de perfecţiune, starea este în legătură cu Sushupti.
4. Când treci de la ceas, ca obiect şi formă, la noţiunea abstractă a timpului, ca fiind ceva ce are legătură cu ceasul, raţiunea de existenţă a obiectului şi formei numite "ceas", încercând să percepi ceea ce reprezintă timpul, prin proprietăţi, calităţi, această stare are legătură cu Turya.
 Această formă de "baleiaj" a conştiinţei, de la concret la abstract, care este prezentă şi activă în viaţa fiecărui om, este folosită în formele de meditaţie "cu obiect" sau "fără obiect", pentru a pătrunde în mod conştient în diferitele planuri universale ale Creaţiei, în lumea eterică, astrală, mentală, cauzală. 
Starea de conştiinţă specifică fiecărui plan cosmic poate fi astfel produsă, menţinută, controlată, devenind instrumentul, vehicolul cu ajutorul căruia omul poate "călători" în toate lumile. 
De reţinut faptul că nu oricui îi este permis să călătorească oriunde, şi că permisul său este constituit, în fapt, de nivelul de dezvoltare, de maturitate, al moralităţii sale.

 Cele 5 stadii ale Evoluţiei Mentale :
Această clasificare în 5 stadii este conformă cu Yoga clasică a cărei principii au fost expuse de Patanjali.
1. Kshipta - starea copilăriei, şi a omenirii la începuturile sale, perioadă în care, în fiinţa umană, mentalul începe să se "trezească" sub impulsul Seniorilor Flăcării. 
Gândirea prezintă o mare mobilitate, fiind incapabilă de a se fixa pe ceva, trecând de la un subiect la altul, în permanenţă. Acest stadiu corespunde activităţii omului pe planul fizic.
2. Mudha - starea adolescenţei, dominată de emoţii, înaintea desfăşurării experienţei existenţiale, concrete. Totul pare confuz, gândirii îi este imposibil să se fixexe pe ceva, dar nu din cauză că "sare" în permanenţă incontrolabil, ci din cauza existenţei ezitării, ce provine din conştientizarea ignoranţei, a incapacităţii, nesiguranţei, etc. 
Acest stadiu corespunde activităţii omului pe plan astral.
3. Vikshipta - starea de om, gândirea fiind "posedată", fixată, pe o idee fixă. 
Reprezintă stadiul unei anumite preocupări, gama preocupărilor fiind diversificată : ambiţie, dragoste, eroism, devotament. 
Totul se prezintă "în bloc", omul discerne şi alege, el devenind, în urma alegerii sale, un erou, tâlhar, nebun sau sfânt. 
Acest stadiu corespunde activităţii omului pe planul mental inferior.
4. Ekagrata - starea omului ajuns la maturitate, perioadă în care şi-a făcut alegerea şi îşi consacră existenţa unei singure idei, dar nu mai este posedat de ea, căci a ajuns să o stăpânească. 
Este stadiul ce corespunde activităţii pe planul mental superior, stare care îl apropie pe om de Yoga, de Unificare, de Uniune.
5. Nirudha - starea în care omul a devenit capabil de a poseda, de a se concentra, şi urmări o singură idee. El poate să progreseze urmărind deciziile voinţei sale subordonate Sinelui superior, putând practica în mod eficient Yoga. 
Este stadiul activităţii pe planul buddhic.
Studiind această clasificare şi raportând-o la persoana proprie, poţi determina unde te afli, şi până la ce stadiu eşti pregătit să începi studiul efectiv în spiritualitate, în Yoga.
Copii şi adolescenţii nu sunt pregătiţi şi apţi pentru a practica Yoga. 
Chiar şi omului preocupat îi va fi foarte greu să urmeze acest sistem spiritual. 
Când vei constata faptul că ai un gând unic, care îţi canalizează existenţa, atunci vei şti că eşti pregătit să reuneşti condiţiile necesare. 
Acest stadiu te va conduce la treapta următoare, unde se ajunge la alegerea gândului, şi de care te ataşezi după voinţă. 
Mai există un pas de făcut pentru a atinge stadiul în care stăpânirea ta devine absolută, unde, prin voinţă, poţi controla şi opri toate mişcările mentalului. 
Din acest stadiu devine uşor de trecut în Samadhi (starea de Supraconştiinţă).

Sentimente.ro

Cărți Yoga : http://profitshare.ro/l/1031786
http://profitshare.ro/l/1031805

BONUS :


-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Mind Synergy - Stimulare cerebrală pentru relaxare profundă


Playlistul Yoga, Budism - 149 de videoclipuri (aug 2016)

-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui :  https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde

-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă a lui Kato :

-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

-Vizitează marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
FILME DOCUMENTARE, PSIHOLOGICE, SPIRITUALE...

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial"  - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 
Accesează acest link pt o ofertă mai completă de magazine, unde găseşti tot ce vrei:  https://www.facebook.com/notes/806471976063412/ 
Mulţumesc !
Cel.ro

-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole !  http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

Recunoştinţa, Preţuirea, Abundenţa, Prosperitatea, Fericirea - Exerciţiu Motivaţional

Acesta este un material motivaţional. Ce înseamnă asta ? Că are scopul de a influenţa MOTIVAŢIA şi ATITUDINEA ta referitoare la tine însuţi, lume şi viaţă. Însă, pentru ca el să aibă un efect real, trebuie să îi acorzi ATENŢIE. Priveşte ceea ce citeşti (asculţi) acum, ca pe un EXERCIŢIU care are rolul de a stimula dezvoltarea ta personală, într-o direcţie pozitivă.

Niciun comentariu:

(function(i,s,o,g,r,a,m){i['GoogleAnalyticsObject']=r;i[r]=i[r]||function(){ (i[r].q=i[r].q||[]).push(arguments)},i[r].l=1*new Date();a=s.createElement(o), m=s.getElementsByTagName(o)[0];a.async=1;a.src=g;m.parentNode.insertBefore(a,m) })(window,document,'script','//www.google-analytics.com/analytics.js','ga'); ga('create', 'UA-60726497-1', 'auto'); ga('send', 'pageview');