D B : Ma intreb daca aceasta latura patetica a aprecierii tardive este otrasatura a poporului roman sau a rasei umane?
Ne amintim de oameni doar in momentul cand nu mai sunt printre noi.
Televiziunile au ca Breaking News moartea lui Sergiu Nicolaescu, internetul abunda de omagii la adresa acestuia. Sunt invitati oameni de film, oameni politici sa isi expuna regretul pentru pierderea acestui mare om.
Pana ieri acest om a fost prezent in viata publica. De ce nu l-ati apreciat in direct ? De ce nu i-ati spus cat de mult il veti regreta?
Pana acum nu ati stiut ca nu va mai fi un regizor de statutul lui?
Ca vom ramane cu acele filme foarte profunde, de neinteles pentru mintea romanului de rand, filme parte integranta a pesimismului uman, filme ale unor regizori insondabili si noroc ca nu mai sunt sali de cinematograf, ca ramaneau cu ele goale.
Nu se stia ca nimeni nu va mai aduna mii de figuranti pentru a face un film istoric, care a fost vazut de catre unii de zeci de ori...
Ca nici un regizor roman nu va mai ramane in memoria colectiva cu filme de atatea genuri si cu replici memorabile?
Ca nici un regizor roman na va mai face filme care ar putea egala Mihai Viteazul, Dacii, Cu mainile curate, Ciuleandra, Carol I, Nea Marin miliardar, Osanda, Ultima noapte de dragoste, Atunci i-am condamnat pe toti la moarte, Orient Expres..?
De ce nu-i laudau aparitiile ca actor, scenarist, faptul ca a scris carti, ca om pana la urma, dar atunci cand acest lucru putea fi facut direct, nu post-mortem...
Suntem defazati in privinta aratarii stimei si aprecierii vizavi de un om!
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace !
Kato : Românii vorbesc întotdeauna pe morţi de bine. Excepţiile întăresc regula.
Este în firea românului să păstreze doar amintirile frumoase despre cei plecaţi din această lume. Expresia acestui fapt, a acestei realităţi, o reprezintă evocarea amintirii şi elogierea celor ce au murit. Este un lucru frumos, admirabil dpdv spiritual, şi nu o expresie patetică a aprecieriitardive a oamenilor ce pleacă dincolo...
Sergiu Nicolaescu a fost un om iubit şi apreciat, şi în cursul vieţii sale, de majoritatea românilor. Şi eu fac parte din această majoritate. Mă bucură faptul că este evocată amintirea lui, şi i se aduc elogii. Mie mi se pare un lucru firesc şi normal.
De asemenea, este în firea omului să realizeze mai bine valoarea şi importanţa unor lucruri şi oameni, începând cu momentul dispariţiei lor. De exemplu, nu eşti pe deplin conştient de valoarea utilitară şi importanţa unui banal cuţit, decât atunci când vrei să tai ceva, şi nu ai unul. Oamenii care conştientizează valoarea oricărui element prezent în viaţa lor, se simt oarecum recunoscători faţă de această prezenţă în experienţele lor de viaţă, căci ele au făcut cu adevărat parte din viaţa lor.
Sergiu Nicolaescu a făcut parte și din viaţa mea. Mă simt recunoscător, căci a fost sursa unor experienţe de viaţă plăcute, pentru mine, prin ceea ce a creat..
Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email
Apasă
simultan pe tastele Ctrl şi
D,
pentru a adăuga acest site la Favorite
(Bookmarks).
Pentru
a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare"
în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele
asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
De
asemenea, consultă marea videotecă
de pe canalul meu youtube (dă
click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) :
http://youtube.com/user/katonanicoTe poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Linkul către site : https://katonanico.wordpress.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu